
Jean Paul Belmondo joaca rolul unui bland leu al vietii indragostit de sentimentul de libertate pe care il pot oferi calatoriile.
Om de origine belgiana in film, de mic destinul il indreapta spre lumea circului pasiune care ii va marca intreg destinul creandusi o atractie pentru lumea de savana a leilor.
El este cel care ajunge cu o faima infailibila in toata lumea pentru ca poate cobora din masina in fata leilor salbatici de nenumarate ori fara sa pateasca nimic.
Senzatia de romantism in singuratatea sa salbatica calduroasa, momentele cand ajunge sa hraneasca porumbeii si modul cum reuseste sa-i invete pe altii despre psihologia mimicii fetei sunt unele din lucrurile care m-au fascinat la acest film.
E unul din acele filme care creeaza senzatia de spatialitate, care aduce cheful de calatorie.
Motto-ul filmului : ,, Fiecare om e singur, nimanui nu-i pasa de nimeni si durerile noastre sunt o insula pustie..." (Albert Cohen)
sâmbătă, 26 decembrie 2009
Itinéraire d'un enfant gâté
Publicat de
bogdanrazvan
la
08:48
0
comentarii
duminică, 13 decembrie 2009
Lucian Boia - Mitul longevitatii

La intrebarea care dintre nationalitati traiesc cel mai mult la ora actuala pe Terra cred ca raspunsul ar fi japonezii, chinezii.
Clima joaca un rol foarte important in aceasta dorinta de viata a multora dintre noi.
Durata de viata este mai lunga pentru cei care traiesc intr-o zona de deal decat cei de la ses. De asemenea cei care traiesc la tara si nu in orase unde e poluarea mai mare au speranta de viata mai lunga.
Cu toate acestea tinerii din ziua de astazi inclina sa locuiasca in orase, mai confortabil dar mai nesanatos.
Un alt secret al longevitatii pare a se ascunde in descrierea unui om care niciodata nici macar in iernile cele mai aspre, nu isi incalzeste camera de culcare si patul, caldura naturala fiindui suficienta.
Se stie ca frigul conserva si ca ar fi chiar un indiciu pt sporirea duratei vietii. Bineinteles nu e vorba de frigul din Alaska...ci o ambianta mai racoroasa.
Unii cercetatori americani specifica ca in loc de 37 grade daca am avea 35, speranta de viata ar creste la 140 ani.
O scadere a temperaturii cu 7 grade ar permite sa atingem varsta de 200 ani.
Un cercetator in aceasta privinta si-a imaginat dormitoare reamenajate in camere frigorifice capabile sa scada temperatura corpului pana la 32, 31 grade.
In ceea ce priveste alimentatia ceea ce am retinut in privinta posibilitatii de prelungire a vietii este ca daca consumam iaurturi, lapte acru, peste care contine omega 3, usturoi care in zilele noastre prin japonia a ajuns sa coste mai mult decat un gram de aur, fructe, legume, sau poate chiar sa mancam mai putin...putem trai mai mult.
http://www.gandul.info/international/gripa-aduce-un-boom-al-vanzarilor-de-usturoi-in-china-5144038
Publicat de
bogdanrazvan
la
03:51
1 comentarii
vineri, 11 decembrie 2009
Resurrection (1980)

Mi-a placut acest film pentru ca din nou prin interiorul meu am facut niste mici conexiuni cu India si cu niste timpuri in care credeam mai puternic in puterea miraculoasa a gandului sau cel putin faceam eforturi si incercam sa ma educ in privinta asta.
Pe scurt : Un cuplu face un accident cu masina in urma caruia el moare iar ea are expierenta de a vedea ce se afla pe lumea cealalta pentru o bucata scurta de vreme. Intoarsa printre cei vii cu ajutorul lui Dumnezeu, ea isi descopera o abilitate foarte rara printre oameni (sau chiar unica) pe care nu o avea inainte : puterea de a vindeca cu ajutorul mainilor oameni care de care mai bolnavi sau chiar boli la care nu s-a gasit nici un leac.
Totul pare bine si frumos pana in momentul cand incep sa apara oameni intrigati, invidiosi, suspiciosi cu rautate si care nu pot sa inteleaga ca femeia care putea vindeca cu lumina oamenii era ca un cadou de la Dumnezeu si nu ceva ce trebuie pus sub bisturiul ratiunii.
Femeia care interpreteaza personajul principal are un chip super luminat si frumos, exprimand o caldura care ajunge sa intre si in inima celui care vizioneaza filmul.
Pe mine m-a dus cu gandul la oamenii care exista in realitate in zilele noastre...si care au asemenea daruri...John of God...etc
Ps : filmul poate parea putin dramatic uneori dar are un final fericit :)
http://www.imdb.com/title/tt0081414/
Daca vrea cineva filmul sa dea un semn si vedem ce putem face.
Publicat de
bogdanrazvan
la
11:26
2
comentarii
miercuri, 11 noiembrie 2009
Alchimia dorintei

Actiunea toata se petrece in India, scriitorul fiind indian.
Principalul personaj joaca rolul individului care fuge destul de des dupa carti bune prin librarii incercand sa-si construiasca o biblioteca frumoasa dar pana la urma se pare ca cea mai deschisa carte dintre toate pare a fi Fizz (iubita lui) careia ajunge sa-i departeze picioarele cam des.
Era obsedat de erotism, de mirosul specific al iubitei lui considerand ca cheia de la poarta universului este de gasit in trupul ei.
Incearca sa devina un scriitor bun, dar ramane intotdeauna cu gunoiul plin de maculatura care nu a placut nimanui.
Cu toate ca e o carte pe care nu-si merita banii am gasit o idee care mi-a placut si m-a facut sa-mi pun o intrebare.
,,Muntii sunt neschimbati pe cand marea e framantanta"
Daca in viata vrei sa urci, trebuie sa fii neschimbat?
Publicat de
bogdanrazvan
la
09:50
1 comentarii
luni, 2 noiembrie 2009
Piramida existentei

De multa vreme tot visez la o piramida a existentei mele. Caut sa construiesc ceva durabil, caut ca atunci cand cheltui un ban sa il folosesc spre un scop care sa mi creeze senzatia ca ma inalt, ca urc. Dar ce inseamna oare a urca? Pentru unii poate fi ceva ce e foarte individual iar pentru altii a urca este ceva cat se poate de general si atunci intrebarea este cine are dreptate?
Caut sa ma implinesc pe mine, sa-mi asez mintea, sa renunt la prejudecati.
Poate ca uneori as gandi ca asta e doar un moft de-al meu de a intra in complexul de superioritate dar nu vreau sa fie asta.
Caut sa fiu organizat, sa-mi folosesc timpul astfel incat viitorul sa-mi apara mai clar inainte decat este.
Zilele deja la 26 de ani ai mei incep sa treaca parca tot mai repede. Cum poti totusi sa nu te agiti si sa-ti mentii spiritul tanar, cum sa nu vreii sa ai mici strafulgerari in minte ca niste flashuri care sa le descifrezi si apoi sa-ti poti crea un drum, cum poti sa nu vrei sa fii lucid uneori chiar daca asta inseamna a te lovi cu capul de pereti, cum sa nu vrei nimic si cu asta sa traiesti impacat ?
Nu-i inteleg pe oameni in ceea ce priveste chinul in dragoste. Cum poti sa faci pretentii in ceea ce priveste partenerul de viata cand stii ca tu vei ramane cu chinurile tale oricum indiferent la ce nivel se afla cel cu care esti?
Privesc lucrurile astfel poate pentru ca privesc chinul ca fiind ceva specific omului din mine. Adica el nu poate sa dispara pentru ca fara intuneric nu este lumina.
Chinul odata acceptat el devine ceva firesc, care nu ma socheaza deloc, o parte vitala a omului din mine. Daca intunericul nu ar exista nu as putea sa fiu bine, sau as putea sa fiu bine fara el, nepunandu-mi probleme si fiind indiferent, ignorant si neatent la mine nici macar cat bobul cat incerc sa fiu acum.
Vreau sa fac o piramida, sa cresc. Si daca cresc as vrea sa vad oare rezultatele ? Conteaza sa vada cineva ceva?
Pentru o clipa cred ca visul meu este sa doresc sa-mi construiesc o cat mai puternica unicitate, adica oricum fiecare suntem unici, dar cred ca unicitatea fiecaruia poate fi masurata. La unii ea este mai mica iar la altii este mai mare.
Publicat de
bogdanrazvan
la
09:56
3
comentarii
joi, 29 octombrie 2009
Paunul alb

Actiunea se petrece undeva la tara intr-o familie unde la inceputul cartii traieste un mare si celebru personaj lenes al cartii pe nume George.
D.H.Lawrence reuseste sa transforme pe acest George intr-un tip destul de charismatic pentru femeile din acele imprejurimi cat si pentru cititor.
Nu este deloc un roman erotic, nu se intampla extraordinar de multe lucruri si tocmai acest lucru reuseste sa impresioneze. Viata simpla de la tara alalturi de o familie plina de charisma care nu in putine primaveri fugea dupa iepuri pe campii pana cand bietele animale isi dadeau duhul marcheaza continutul romanului.
Asta ar putea sa insemne ca in aceasta familie zacea multa vitalitate si mult potential ascuns...daca puteau sa alerge atata dupa iepuri. Intr-o zi se arata acesta caci fiecare membru al familiei din cei tineri care fac actiunea romanului isi gasesc cate un partener de viata si isi asigura o situatie financiara deosebita.
Personajul principal George nu prea iubeste copii si asta se arata cand el insusi are copii. Poate ca ceea ce trebuia sa-l lege mai mult de sotie tocmai asta ajunge sa-l indeparteze arandusi asprimea cu fiecare zi ce trece fata de viata.
Spre deosebire de romanul ,,Curcubeul" a lui D.H.Lawrence aici tinerii casatoriti se afla intr-o faza mai avansata si reuseste sa treaca mai usor peste problemele de cuplu cu simtul umorului. Cu tot umorul insa, trecerea anilor isi arata usor coltii..
De ce se cheama paunul alb?
Probabil pentru ca latura feminina imbratiseaza mult din roman cum de regula se intampla parca in romanele lui Lawrence. Mai ales sora lui George, Lettie care cu formele sale bine conturate, cu caldura si blandetea ei reuseste sa-l cuprinda atat pe fratele ei cat si pe cititor intr-o aura de mister.
Publicat de
bogdanrazvan
la
11:23
0
comentarii
marți, 27 octombrie 2009
Exista un cimitir al animalelor?

Oare ce se intampla cu animalele, pasarile care inceteaza din viata pe motiv de batranete? Porcii mistreti, porumbeii, pisicu sau cainele vecinului ...odata decedat ma intreb unde urmeaza sa fie el ingropat si daca e pus vreun semn in acel loc ca acolo zace...catelul marelui ganditor, savant X.
Si apoi in alte tari mai orientale oamenii isi mai iau ca partener de viata un sarpe...altii is bolnavi de zoofilie, vacile is sfinte prin unele locuri, girafele si elefantii is prea gigantici totusi ca sa fie lasati asa totusi ca niste hoituri ce sunt devorate de condori.
Catelusa Laika, Patrocle a lui Lizuca au fi avut si ei aspiranti care au tins sa ajunga asa de celebri ca ei.
Exista cai de curse, cocosi invingatori in lupte si concursuri de frumusete in ale pisicilor si cateilor.
Unii pisoi ne au ferit de spiritele rele, iar altii au sezut langa noi ore si zile in sir cand se preziceau cateva ore pana ce sa ne dam duhul si sa intram in lumea cealalta.
Exista in lume cimitire ale animalelor? Locuri cu cruci...pentru animalele care au schimbat vietile oamenilor ? Cruci mai mari sau mai mici, fie ele darmate de vant si de ploaie?
Publicat de
bogdanrazvan
la
08:47
2
comentarii
