La inceput am fost intampinati cu un salut al soarelui specific Indiei care a starnit zambete prietenoase. Se stie din vechi stramosi ca soarele este cel care avea un rol simbolic in functie de contextul de care vorbim.
Soarele are sarbatoarea lui (sunday - adica duminica) care are rolul de a-i lumina pe cei aflati in bezna, fiind comparat de multe ori cu Iisus.
Trecand peste faza cu salutul de la acest modest om ceea ce m-a impresionat a fost o povestire care nu o mai auzisem si care a fost cat de cat pe intelesul meu.
Termenii mai greoi ca de obicei dadeau dificultati dar pe scurt tot am inteles io ceva
Ce e raiul ? Ce e iadul?
Un om dupa ce-a murit pentru ca savarsise fapte bune urma sa intre pe poarta raiului. Dar cu o clipa inainte s-a oprit si s-a gandit ca inainte sa intre pe poarta nu ar fi rau sa vada si cum e in iad. A gasit pe cineva care cunostea drumul si a pornit.
Ceea ce-a vazut la inceput era o oala mare in care fierbea se pare o mancare destul de buna. Apoi privirea i s-a indreptat asupra oamenilor care aveau legate de maini niste linguri mari...atat de mari incat nu reuseau sa se serveasca niciodata din bunatatile afisate in fata ochilor lor.
In rai tot la fel era un ceaun mare in care fierbea mancarea, oamenii aveau lingurile super mari legate de maini ceea ce bineinteles iarasi ii impiedica sa se serveasca din bunatati.
Asa ca omul nostru se intreaba : care e diferenta dintre rai si iad caci arata a fi cam identice?
Cel care il insotea i-a raspuns : Daca te uiti mai bine vei vedea ca exista diferente si anume ca oamenii din rai se ajuta intre ei ceea ce i face binedispusi iar cei din iad nici nu se gandesc sa si foloseasca propriile linguri pentru a-si ajuta colegii de viata ceea ce-i face tristi. Si cu toate acestea traiesc in exact aceleasi conditii.
luni, 12 iulie 2010
Codul lui Oreste - Despre mica lansare de carte
Publicat de
bogdanrazvan
la
00:42
4
comentarii
luni, 5 iulie 2010
Perfect Harmony (1991)
Perfect Harmony nu este deloc un film care sa fi participat la premiile oscar asemenea Aviatorului cu Leonardo DiCaprio care mi s-a parut o aiureala de film.
Este un film obisnuit cu oameni obisnuiti care isi joaca rolul de eroi in viata incercand sa imbine muzica lui Mozart, Schubert si Handel cu sufletele lor in functie de compozitie.
Pe langa aceasta tematica el este o lectie pentru cei care incercau fara mari sanse sa faca la compunere in clasele primare ceva creativ despre prietenie.
Prietenia din acest context duce o lupta impotriva rasismului pentru ca este vorba de un inceput de prietenie dintre un alb si un negru care impreuna vor sa exploreze teritoriile muzicii impreuna. Bineinteles exista o multime de oameni care se opun incercand sa-si puna traditia, invidia si valorile mai presus de ceea ce este adevarat.
Publicat de
bogdanrazvan
la
02:13
0
comentarii
sâmbătă, 3 iulie 2010
House MD
Un film super extra mega fainut despre un doctor care imbina foarte frumos ironia, umorul negru, subtilitatea, lupta de idei..care ajunge sa simta puterea, inaltimea, rationalul in carne si oase devenind un fel de Dumnezeu al medicinei.
Filmul acesta spre deosebire de alte seriale cu doctori e diferit prin faptul ca personajul principal Gregory House atunci cand salveaza un pacient nu i se da titlul de mare erou iar filmul nu continua pe aceeasi linie la nesfarsit.
Stiinduse ca nebunia este mana in mana cu genialitatea lupta dintre cele doua contraste ajung sa duca o batalie prin sezonul 5 cand House devine pacient la psihiatrie.
Cateva idei care sprijina unele episoade ale filmului :
Nefericirea se arata ca o stare normala a omului la fel ca si fericirea.
Aparentele conteaza chiar mai mult decat credem,.
Cu cat urci mai sus cu atat ajungi sa simti ca acolo nu e nimeni.
Cu alte cuvinte daca indragesti filme cu genii (oameni cu o inteligenta oarecum izolata) ca : A beautiful mind, P.I., Prison Break este o alegere buna.
Publicat de
bogdanrazvan
la
11:19
2
comentarii
marți, 8 iunie 2010
Despre treaba de prin casa
M-am cam plictisit de femeile de la cratita.
S-a intamplat acest lucru deoarece parca femeile de la cratita, care fac o pasiune pentru statul in bucatarie parca se ingrasa mai mult sau cel putin au o posibilitate de ingrasare mai mare.
A te transforma intr-o planeta nu consta in a manca neaparat atunci cand este nevoie ci a face mici degustari cate o lingura cat de cat de gustare la fiecare nou tip de mancare facut in casa.
M-am saturat de acea femeie care isi linge degetele si care stie ca nu este un gest politicos dar care totusi o face pentru ca exista replica ,, da ce ma vede cineva? "
Apoi ea are o obsesie pentru gatit si pentru curatenie vazand praf si murdarie in multe locuri din casa unde nimeni nu s-ar uita vreodata sau unde tu te uiti ca chioru si totusi ti se pare totul in regula. Ei, ea mai gaseste mizerie bre, are ochiul format pentru orice firicel de praf.
Apoi multi zic ca fac mancare de placere si curatenie de placere prin casa pentru ca se plictisesc sau vor sa incerce ceva nou. Apoi merg la sot sau copil si iese un scandal pe tema ca nu a fost ajutata.
Nu inteleg cum o femeie poate veni apoi uneori de la servici si sa se apuce sa faca mancare cu toate ca eu ca barbat nu m-am plans vreodata ca nu as avea ce manca.
Prefer femeia care nu sta toata ziua prin bucatarie sa faca mancare, si totusi nu am habar cum ar arata un nou model de femeie. Poate ca intre varsta de 20-30 de ani cand ea nu statea la cratita, mancam ce apucam si nu incercam sa ne aratam unul la celalalt cat de mult muncim, cat de competitivi suntem unul cu altul sau ca modul de aratare a simturilor unul pt celalalt s-a transformat intr-o fantastica neobosita placere pt gatit cand stim ca sunt atatea moduri cel putin la 20-30 ani de a arata asta.
Apoi cum o fi sa traiesti cu o femeie cat o planeta in casa? Bineinteles daca e o planeta sigur are probleme cu inima si o dor multe chestii, cam plangacioasa din fire care in urma atentiei cersite de la sot in continuu in concluzie a vrut sa arate : am facut o plaga dorind sa te uiti la mine.
Ps : Nu trebuie uitat ca de mici facem pipi in pat..si in urma boacnelor care le facem, juliturilor care le luam la trante primim atentie,mangaiere acadele si jucarii de la parinti ca sa ne linistim.
Publicat de
bogdanrazvan
la
06:59
5
comentarii
sâmbătă, 15 mai 2010
A fi sau a nu fi prost sau destept
Cu multi ani in urma cultura indiana a inceput sa si lase pasi mici pe linia vietii mele. Una din schimbarile care le-a produs este la nivelul atitudinii ca atunci cand cineva incearca sa ma jigneasca sau sa ma imbranceasca cu un cuvant prea direct reactionez si tratez situatia ca si cum este doar un cuvant despartind aceasta de restul realitatii de care sunt inconjurat.
Atunci cand cineva ma face prost am o senzatie foarte rapida in care ma detasez de ceea ce a spus. De fapt aceasta nu este deloc o noutate in privinta tuturor persoanelor care ma inconjoara. Cred ca fiecare om care exista este prost dar si cred ca fiecare om este destept. In unele situatii este prost ( adica nu se descurca ) si in unele situatii este destept ( adica se descurca ). Poti sa fii destept atunci cand inregistrezi o caseta audio dar poti sa fii prost cand conduci o masina. Daca ar fi sa stau sa enumar o multime de situatii in care sunt prost cred ca as gasi o multime iar daca ar fi sa enumar cele in care sunt destept as mai sta oleac pe ganduri. Cred ca a intelege ca esti cam prostut este ceva cat se poate de destept. Dar a te considera in totalitate destept este ceva cat se poate de prost.
Publicat de
bogdanrazvan
la
00:41
1 comentarii
marți, 4 mai 2010
Alegerea sau scumpirea biletelor ratp
Lumea e suparata ca se scumpesc biletele de tramvai.
Ei eu am o veste si mai proasta decat atat pentru voi cei suparati : eu sunt unul din acei oameni care dau cu placere bani pe setul de bilete de tramvai :)
Acum 2 saptamani am vazut un porumbel in piata unirii spre stefan olog ajunsese in strada. Dupa 2 secunde am auzit o trosnitura...murise...si nu era un om .
Unii nu si cumpara bicicleta din cauza ca ii latra cainii pe strada.
Daca cainii ucid mai mult ca oamenii sau daca oamenii aleg sa si cumpere o masina in favoarea ideii ca nu o sa mai aiba parte de acel miros de transpiratie de la cineva din tramvai odata la o luna si asta ii da senzatia ca inseamna a creste in viata atunci nu mai zic nimic.
Dupa parerea mea si gandirea voastra ar trebui sa distrugem africanii cu bombe pt ca sunt nespalati sau sa devenim noi niste oameni care fug de oameni.
Dar ce inseamna sa fii om? Poate un caine de care fugi numai ca e imbracat in haine de om. Cu bicicleta fug oleac de caini. Dar ce sunt cainii? Iau ei uneori infatisare de om sau cel putin au in comun unele lucruri, simturi ca oamenii?
luativa masina bre. sus masinile. o sa devenim regi si o sa crestem in viata de o sa devenim imparatii lumii. asa vreti nu ?
sus masinile jos bicicletele
mie tot cu bicla imi place
cumparativa si voi o bicicleta bre.
[nu sunt strazi si piste pt biciclete? cumparativa bicicleta si faceti presiuni.exista oameni care duc o lupta impotriva masinilor si promoveaza bicicleta.
cu cat mai multi cu atat mai bine. faptul ca gasiti scuze mi se pare un moft. eu merg cu bicla de multa vreme ]
sau daca vi se pare scump biletul ratp cumparativa o masina.
Faptul ca parcarile sunt pline de masini de nu mai incap pe zi ce trece e o dovada a faptului ca romanul nu are bani?
Cum e mai scump? cu bicicleta ? cu tramvaiul ? cu masina ? si aici nu ma refer la calatoriile fastuoase la care visati sa le faceti cu masina ci la simpla deplasare prin oras.
doua curiozitati de-ale mele sunt :
de cand aveti masina ati observati ca ati inceput sa calatoriti mult mai des prin alte tari, colturi ale romaniei decat atunci cand nu aveati? va iese mai ieftin?
aveti drumuri asa faine in romania pt masini si nu aveti pt biciclete? exista asa mari diferente de la cer la pamant?
Publicat de
bogdanrazvan
la
05:55
0
comentarii
miercuri, 28 aprilie 2010
Teatru Iasi : Cui i-e frica de Virginia Woolf?
Piesa de teatru a fost frumoasa. Pacat ca locuri au fost putine la sala cub din Iasi si din aceasta pricina unii nu au reusit sa intre la piesa sau pur si simplu li s-au inmuiat picioarele. Eu am rezistat pana la final.
Subiectul : Doua cupluri de intelectuali (dintre care barbatii profesori universitari) se intalnesc si reusesc sa-si povesteasca unii altora cat de greu este sa mentii o relatie cu un partener de sex opus atunci cand au trecut ceva ani in spate. Isi spun frustrarile pe fata, ba chiar aproape se iau la bataie uitand de Dumnezeu si de ei insisi poate pentru ca au ridicat jocurile mintii si pretuirea pentru minte mai presus de orice.
Dar ce este aceasta minte ma intreb eu, aceasta minte care leaga si dezleaga oameni?
Mintea inseamna o multitudine de ganduri. Daca nu am avea ganduri si am sta linistiti fara sa mergem pe acea idee a parintilor, preotilor, profesorilor : ,, fa incontinuu ceva " poate ca in unele privinte am fi mai linistiti si nu ne-am agata in continuu de trecut, prezent sau viitor creand neplaceri.
Greseala acestor cupluri din piesa de teatru este ca se agata mult de trecut iar trecutul cu toate ca are o parte constructiva pentru viitor el poate fi si distructiv.
In concluzie daca mergi la piesa te vei cracana de ras lucru care iti va face gura sa devina mai plastica si mai antrenata in ceea ce priveste muschii fetei.
Publicat de
bogdanrazvan
la
09:56
0
comentarii