sâmbătă, 21 martie 2009

Istoria unui cal


Mergand la aceasta piesa de teatru am reactualizat in fiinta mea urmatoarele doua lucruri :

- animalele pot fi mai umane ca oamenii in multe situatii

- oamenii mai toata viata lor agonisesc, dar nu fac asta intotdeauna pentru ca chiar ar fi o necesitate acea agoniseala ci pentru ca intr-un final al fiecarei agoniseli sa spuna : canapeaua mea, masa mea, biroul meu, biblioteca mea, sotul meu, sotia mea etc.

De aici vine si unul din motivele pentru care merita sa calatorim. Un om care calatoreste nu invata doar sa judece lumea diferit ci si sa doreasca mai putine lucruri pentru sine.
Dupa ce te intorci dintr-o calatorie de multe ori ajungi la acel lucru parca atat de pretios care iti scapa printre degete : simtamantul a cat de banal este sa spui ca ai o biblioteca, un suvenir, o cana, un pat, un sfonier.

Calatoria te face sa vezi multe lucruri si totusi atat de multe si atat de rapid trecatoare incat iti mareste simtamantul si tie spunanduti : ,,Cat de trecator sunt si eu" pentru ca intr-un final sa zici ,,Cat de trecatoare sunt toate".
Calatoria te face sa renunti la ceva din tine, te face sa uiti de tine, de trairile tale caci totul se desfasoara atat de repede.
Deseori ii aud pe oameni spunand urmatoarele : ,,As vrea sa ma urc intr-un tren si sa merg spre o destinatie nu stiu unde, apoi sa iau alt tren care sa ma poarte iarasi fara sa stiu unde. Caci a nu sti unde te duce trenul asta inseamna ca vrei sa uiti de ceva urgent, sa evadezi intr-o alta dimensiune a realitatii.
Oh ! Daca am avea un covor fermecat ca Alladin :)

Iar despre piesa ce sa mai zic..s-au meritat cei 6 ron, la inceput piesa nu pare prea promitatoare dar de la jumatate iti creeaza chiar senzatia ca ai facut o alegere buna.

duminică, 8 martie 2009

Despre comportamentul de cautare


Cred ca succesul in gasirea perechii cat si succesul in gasirea fericirii nu consta in a le cauta ci in ati vedea de treburile tale manifestandute asa cum esti tu, acceptand la momentul bine stiut cand celalalt te accepta sau nu fara sa faci tumbe ca un mascarici.
Daca ma uit la comportamentul pasarilor de exemplu se observa ca ca o pasare mai degraba vine daca stai intr-un loc nemiscat sau intors cu spatele si nu daca te duci spre ea. Daca te duci spre ea va zbura. Ei cam asa e si cu gasirea partenerului.

Iar despre obtinerea fericirii pot spune ca aveam o tehnica odata demult cu o castana gasita pe jos ce-o purtam in buzunar mereu. O aveam la mine ca sa-mi aminteasca de ceea ce am de la viata si nu ca sa ma gandesc la ceea ce mi-ar lipsi si nu mi-ar trebui vreodata ca sa pot fi implinit cu mine.