Maitreyi Devi - Tagore la gura sobei in Mongpu

Devi(in traducere zeita) Maitreyi este aceeasi care o stim cu totii din celebrul roman erotic a lui Mircea Eliade. In aceasta carte, mare parte din implicatiile care le are e sa ne familiarizeze cu simplitatea locurilor unde Dumnezeu exista mai mult decat in alte locuri din lume.


Dumnezeu in aceasta carte nu mai sade privind spre oameni care stau sub acoperisurile lor pline de tehnologie ci priveste in locuri unde oamenii in secolul XX-XXI nu au curent electric, unde nu exista aparate de aer conditionat cu baterii ci binevointa intre semeni pentru a-si face vant unul altuia cu eventaie din frunze de palmier.
Sotul si sotia nu se mai adreseaza unul altuia cu pronumele tu ci cu dumneata iar Tagore ofera sedinte gratuite de meditatie asupra poeziei.
De exemplu o mica idee despre intelegerea poeziei care mi-a ramas in minte este ca ea nu poate fi intelegeasa deloc de cei care au o minte sofisticata, de cei care analizeaza si despica firul in patru ci de oamenii simpli mai degraba, care stiu sa traiasca.
Despre moarte am retinut ca cel mai bun lucru care poti sa l faci pentru cel ce moare este sa nu-ti arati atasamentul pentru cel ce-a murit, ci sa-l lasi sa si continuie drumul asa cum o apa curge, marcand trecerea timpului.

Despre apa plata

Inteleg faptul ca apa plata este cu mult superioara deasupra multor alte lichide pe care le consumam, dar nu reusesc sa inteleg de ce apa plata se cumpara si nu se consuma de la robinet(in lipsa de izvoare, fantani). Foarte multi zic ca exista o garantie ca acea apa cumparata e mai sanatoasa, si totusi exista oare vreun studiu sociologic care sa zica ca mai bine de 50% din oameni se imbolnavesc din cauza apei de la robinet..ca eu nu prea am auzit asa ceva.
Imi pare ceva uneori de-a dreptul stiintifico fantastic sa cumpar apa plata, curand probabil vor aparea si aparate speciale care sa introduca aer curat in casa si sa l scoata sau eventual sa fie vandut la punga adus de la munte. Curand va aparea si apa speciala pt spalat pe fata si apa pt facut dus etc. Si toate astea pt ca sa linisteasca frica de a nu se imbolnavi oamenii.
Prefer sa port o sticla de apa la mine atunci cand merg in oras sau eventual sa beau apa de la farmacie..decat sa dau 3 ron pe o sticla de jumatate de apa care e cam aprox echivalentul la o ora de lucru la servici.
Cred ca frica determina oamenii sa cumpere foarte multe lucruri, nu pt ca chiar au nevoie de ele, ci pentru ca le e frica sa nu pateasca ceva in caz de nu au asupra lor in continuu o asigurare de sanatate daca se poate.
PS : Inca o data zic, e ff buna apa plata, dar mi se pare ca e mai mult manifestarea fricii de boala.

Záhrada [Gradina] (1995)

E un film slovac in prezenta caruia se coaguleaza simplitatea ce iti permite sa afli lucruri despre nimic si in acelasi timp despre totul, misterul vietii, iubirea de sine, fidelitatea si infidelitatea impreuna cu o oaza de umor si mici invataturi filosofice. Nu e deloc dramatic, muzica din film e deosebit de frumoasa, linistitoare, terapeutica care poate duce cu gandul la povestile copilariei.


E genul acela de film care te face curios sa vezi ce e mai departe, care te impinge sa gusti mai mult din frumusetile naturii indeamnandute sa te rupi putintel de viata de oras, iar pentru cei care vor sa auda o evocare a filosofilor Wittgenstein si Jean-Jacques Rousseau in acest film totul e posibil.

(Daca vrea cineva filmul, sa dea un semn si vedem pe odc etc.)

Uriasii muntilor

E o piesa faina din punctul de vedere al decoratiunilor, al incantarii ochiului, si nu in ultimul rand al posibilitatilor de a interpreta in fel si chip piesa.
Are multe personaje, vreo 20 la numar, care dupa ce si termina intreaga activitate..adica piesa, te apuci si te intrebi care a fost subiectul real, si care e tema principala a ei.
La inceput mi s-a creat senzatia ca ar fi vorba de un vrajitor care de-a lungul timpului incearca sa convinga o masa de oameni despre existenta lumilor nevazute. Apoi am aflat ca de fapt acele personaje care exprimau lumea nevazuta, erau de fapt oameni care ieseau din corpurile lor noaptea, calatorind in astral si ducand o a doua existenta acolo, luand poate chiar contact si cu ingeri, unii chiar ajungand sa traiasca stari de hipnoza si euforie.
Parerile sunt impartite, unii zic ca intreaga piesa ar fi un gong si o disperare a faptului ca lumea nu mai vine la teatru, altii zic ca de fapt e vorba de drama mortii unui copil mic.
Oricum e o piesa fantezista cu multi licurici, multe efecte si pe ici colo cate o invatatura mai filosofica.