Metode de economie

1.cina impreuna cu familia la bucatarie duce la economie de curent
2.atunci cand faci dus foloseste un lighean in dreptul dusului pentru ca apa stransa sa fie turnata in buda (intotdeauna pana se incalzeste apa in centrala curge destula apa rece)
3.tunsul cu masina de tuns
4.cumperi seturi de 10 bilete de la ratp
5.chiar daca se foloseste mai rar intotdeauna bicicleta te poate scuti de-o cheltuiala
( un drum sa platesti o factura, sa te intalnesti cu cineva si bicicleta o legi de un copac - de-a lungul timpului cu cate un maruntis se aduna)
6. o prajitura in doi in oras la o masa, o pizza in doi si nu una de fiecare( multi ies de atmosfera sau pt a sarbatori ceva, pt actul in sine si nu pentru ceea ce comanda )
7.cand cumperi un suc il amesteci jumatate cu apa minerala ( va fi mai mult suc )
8.foloseste acumulatori (aparat foto, mp3, lanterna, tensiometru etc)
9.cand mananci in oras daca iti ramane paine sau altceva ce poate fi luat acasa pt consum...poti lua acasa in rucsac ( apreciez acesti oameni
si sigur sunt si altii care incurajeaza oamenii sa fie ei insisi in aceasta privinta desi unii ar considera acest comportament deloc civilizat ci oleac salbatic)
10.incalizirea mancarii mai usoara la aragaz (cuptor cu microunde) (prea des observ ca stau apoi sa se raceasca mancarea)
11.compararea pretului la macar 3 magazine inainte de a cumpara un produs

ps: un pas mai maricel se face cu pasi mai mici

alte sugestii ? :D

Echilibrul in viata

Au trecut cativa ani de cand mi-am propus in gand cu ochii inchisi o dorinta. Fiecare coleg si-a pus o dorinta in facultate. A mea a fost sa-mi gasesc centrul, calea de mijloc, echilibrul.
Pe parcurs am inceput sa vad cate putin mai clar ceea ce ar putea sa insemne el in luarea deciziilor de zi cu zi dar acum am descoperit ca pentru a ajunge sa merg pe muchia de cutit dintre o extrema sau alta e destul de greu. Pentru asta trebuie sa gasesc o serie de carti cu tematica psihologica care sa vorbeasca despre urmatoarele : mandrie, invidie, egoism, emotii si altele.
Avand in vedere ca la lucru, lucrez intr-un colectiv destul de mare reusesc de multe ori sa sesisez una din ele pe la cate un coleg sau colega. Doar ca nu folosesc termenii pe care ii caut mai sus ci dau un diagnostic de : oameni prefacuti.
Termenul de ,,oameni prefacuti" este destul de des intalnit in mintea mea, dar nu de la fel de multe ori utilizat in viata de zi cu zi(rostit)..asa ca incerc sa aflu, sa despart intr-o mica analiza acest termen de ,,prefacut".
Sunt zile cand ma vad si eu asemenea celorlalti cazand intr-una din aceste mici gropi, dar totusi atat de mari si-mi zic : mie scarba de mine.
Din dorinta de-a avea mai mult decat necesar oamenii au purtat razboaie, pentru mandrie oamenii s-au urcat pe un munte dar din dorinta de ,,hai sa ajung eu primul" a mai murit sau a fost omorat cate unul, etc etc. La job la fel fiecare se crede sef din dorinta de ajunge sef...fiecare vrea sa fie superior celuilalt chiar daca are aceeasi functie ca si el, se mai naste cate un scandal si tot asa.
Mi-as dori o mica analiza a mandriei deoarece ma seaca intreabarea :
Unde se termina increderea in sine si unde incepe mandria. Acestea doua se pot confunda...acum poti zice ca ai doar incredere in tine cand de fapt pe dedesupt faci o gramada de lucruri in viata pentru mandrie.
Dar oare mandria nu este buna deloc deloc deloc?
Aud la parinti zicand : vreau sa ma mandresc de odrasla mea. Ei gresesc cand zic asta?

Grey Owl (1999)

Face parte din categoria genurilor de filme cu oameni care au fost sortiti sau au ales sa traiasca viata departe de civilizatie si cat mai aproape de natura salbatica.
(gen In to the Wild, Nell)

Capcana viselor

Apare la un moment dat capcana viselor in acest film care prin traditia specific indiana se ridica la nasterea unui copil sau tinerii casatoriti.
Cosmarurile raman prinse in plasa si numai visele frumoase trec.
Dar ce se intampla cand nu mai esti proaspat casatorit si nici nu mai esti copil cu aceasta capcana a viselor? Asta e una din intrebarile care umbla prin secventele acestui film.


Apoi o alta intrebare care o ridica filmul este :
Sunt sau nu oamenii prefacuti, jucand un continuu teatru de papusi pt ceilalti cat si pentru ei insisi ?
Prefacatoria exista intr-un grad ridicat ? De la 1 la 100 in ce procentaj ar fi ea valabila in viata noastra?


Filmul este bazat pe o poveste reala.

Flower Girl (2009)

Ea este la inceput poate prefacuta prin faptul ca explica prietenelor ei ca nu stie ce vrea de la viata. Dar atunci cand ceilalti incearca sa-i impuna ceea ce sa aleaga in viata in privinta partenerului ea este cat se poate de hotarata si nu ezista in a-si spune ceea ce isi doreste. La fel ca si in viata noastra de zi cu zi (nu neaparat in cazul alegerii partenerului) noi de multe ori ne prefacem ca suntem la raspantie sau ca nu stim ce sa alegem cand de fapt noi vrem doar sa ne provocam prietenii si sa aflam daca alegerea noastra este buna cu toate ca noi hotararea am luat-o demult.
La intrebarea ce m-a facut sa urmaresc acest film ..raspunsul ar fi : pt ca mi au placut actorii care au jucat, pt ca fiind tematica florilor m-a facut sa ma gandesc la gradinarul din filmul Star Trek : The next generation (1987) despre care cpt. Picard spunea ca il considera unul din cei mai intelepti oameni care i-a cunoscut si Greenfingers (2000)un film in care niste puscariasi incearca sa-si faca viata mai frumoasa prin intermadiul florilor cultivandusi talentul in ale gradinaritului si participand la un concurs pe tema : cine are gradina mai frumoasa ? :)
Pe langa asta mai cred ca oamenii care se ocupa de flori...au ceva aparte ;)
Mai stie careva filme pe tematica florilor?

Povesti povesti...si biciclete

Viata continua cu aceleasi frane pe care ma straduiesc sa le pun in fiecare zi dorintelor mele, visurilor care-mi trec prin minte si incearca sa ma seduca de la cele ce aduc oleac de siguranta in mine ca acesta e drumul meu .
De unde stiu daca ceea ce am ales sa fac in viata e bun sau cel putin am o farama de siguranta ca e bun? Apoi gandinduma des la lucrurile care reprezinta ,,drumul meu" sau la ceea ce-ar putea sa insemne el in continuitate uneori doar stiu sau altfel spus cred in momentele si le simt pe acelea cand constiinta mea este mai deschisa. De regula se intampla seara inainte de culcare (moment in care de destule ori m-am sculat din pat pentru a nota ceva ce mi s-a parut bun in caiet), in momentele in care aud o chemare in interior sau cand am mintea linistita.
Carl Gustav Jung le descria ca niste momente asemenea unor licariri (flashuri, scantei) ce apar pentru 2-3-4-5 secunde prin mintea ta si daca le prindeai salvai ceva, daca nu erau doar niste ganduri trecatoare care se duceau inapoi in abisul inconstientului.
Apropo de drum, cred ca el se creeaza fiind atent la tine insuti reusind sa-ti umpli timpul cu ceva ce are continuitate sau poate avea continuitate.
Sa ai povestea ta in viata e ceva super fascinant. Povestea ta alcatuita din multe alte povesti mai mici care puse la un loc formeaza o rezolvare a unui puzzle.
Bineinteles fiecare avem povesti dar fara impartasirea lor cu ceilalti ele nu ar insemna nimic poate.

Despre bicicooltura



Astazi 22 septembrie 2010 a fost in podu ros lansarea pistei de biciclisti de la Iasi si am fost si io prezent pe acolo. Am primit o diploma de biciclist...is mandru de ea :)
Primarul Nichita o fost mai curajos decat Simirad se pare. O avut curaj sa se urce pe bicla si sa incerce sa dea jos din burtica mergand pe pista de biciclete ...dar tot Simirad o are mai mare.. :D




Seara a fost masa critica (mai devreme decat de obicei), unde s-au adunat biciclistii sa participe la trafic.
Masa critica ( adica adunarea biciclistilor) are lor lunar in ultima vineri din luna la rond agronomie la ora 18.00 unde fac o tura prin oras.

Nell (1994)

Oamenii nu se prea privesc in ochi acesta pare a fi cheia centrala a filmului.

Nell este o fata care a crescut intr-un univers izolat, iar singurele persoane cunoscute pana acum erau mama si sora ei geamana, care murise in copilarie. Ele locuiau impreuna intr-o cabanuta in padure, si pana la 30 de ani nimeni nu a intalnit-o pe Nell. Ea vorbeste o limba ciudata, o engleza stalcita.
Doctorul local, Jerome (actorul care a jucat in Lista lui Schindler), o descopera dupa moartea mamei ei si este fascinat de ea. El vrea sa o protejeze de ochii curiosilor si sa o retina in acest mediu familiar ei. Dar Paula, o studenta la psihologie, realizeaza ca a intalnit cazul vietii ei, asa ca doreste sa o duca in laborator pentru observatii.

Ce-i poate oferi civilizatia acestei fete?
Va fi ea incantata sa se desparta de origini si sa patrunda in mediul de la oras?
Poti trai toata viata singur?

Ceea ce e impresionant la acest film, pe langa el cu totul, e faptul ca omul care pare cel mai mic si mai neinsemnat (cum e Praslea din poveste) incepe sa tina niste discursuri in fata intregii multimi de iti taie respiratia.
Cred ca unii oameni pot avea vieti diferite de ale noastre, a oamenilor de rand si prin asta sa ne ajute pe noi sa invatam ceea ce-am uitat candva.

Exercitiu de sinceritate

Intr-o zi am pornit cu intentia sa mergem in Corso la o inghetata pentru o racoreala mai acatari.
Ne asezam la masa, privim meniul si alegem ceva la 9 sau 10 lei. Vine ospatarita ii zicem ce-am ales si ea ne sfatuieste prieteneste :
-Dar de ce nu mergeti sa luati o inghetata de la betty blue care se afla fata in fata cu noi caci are cam acelasi gust, are aceeasi cantitate si la un pret mult mai mic?
Ne-am uitat unul la altul bucurosi si incantati de idee dar in acelasi timp inlemniti de sinceritatea chelneritei. Avea dreptate. Am mai invatat ceva :)