Maria Magdalena

Maria Magdalena este presupusa ca fiind una dintre cele mai celebre prostituate din lume. In urma numelui ei a fost botezat un oras care aminteste de ea si care se afla la 200 km de Ierusalim purtand numele de Magdala Terichaea.
Magdala inseamna turn iar Terchaea inseamna peste sarat. Deci in traducere ,, Turnul pestelui sarat".
Aparitia sa in fatza lui Isus a fost datorita faptului ca vietuia singura si nu avea lume apropiata de ea.
Ea a fost prima careia Isus i s-a aratat dupa ce-a inviat, ceea ce a starnit putin invidia discipolilor sai.
Nu era discipol dar in schimb s-a comportat ca un discipol fiind simbol al intelepciunii in Evanghelia lui Filip.
Multi o considera chiar una dintre cei care au ajutat la fondarea crestinatatii si ajung chiar sa se intrebe in urma invataturilor din scriptura transmise de ea de ce nu s-a creat si Evanghelia dupa Maria Magdalena.

sursa este un film documentar care se gaseste pe net :
BBC Bible Mysteries - The Real Mary Magdalene

Intrebari timpurii

Ce te faci cu o fetita de 4 ani care descopera ca copii nu-i aduce barza asa cum i-au zis mami si tati ?

Cum reactionezi ca terapeut cand vezi ca fetita asta se revolta impotriva propriilor parinti, bunici spunandu-le ca is niste mincinosi ipocriti pentru ca refuza sa-i zica cum vin copii pe lume, ajungand sa-i suspecteze la fiecare pas facut, incercand sa verifice cat o sa o mai minta ?

Cand parintii ii zic ca copii sunt nascuti doar de femei ajunse la o anumita varsta ea intreaba :

Si pe unde ies ? Ai o gaura in san mami ? Ies pe gura ?

Si atunci daca doar femeile nasc atunci barbatii ce fac ? Stau ca blegii si se uita ?

Da, vreau si eu sa fac un copil. Pot?

In asteptarea celuilalt

De regula cand imi suna telefonul ( sau la usa ) cand sunt cu cineva, zic persoanei care tre sa astepte :
- ma scuzi putin sau pastraza ideea ...sau o clipa ..
Cand revin ii zic sa continuie de unde a ramas cu ceea ce imi povestea aratandumi interesul ca sa nu para ca am dat dovada de lipsa de bun simt ca sa vada ca nu l-am uitat.
Insa mi s-a intamplat sa i sune celui de langa mine telefonu si sa treaca circa 10-15 minute in care vorbeasca, eu privind copacii pe copou si dupa sa inchida exclamand :
- Draga, ma scuzi dar am putea merge mai repede ca am o alta intalnire dupa tine.
Intrebarea e, daca tu esti cel lasat sa astepti, cum procedezi ?

1.Te simti abandonat si cand revine faci o tacere de juma de ora exprimand golul si tristetea prin asta
2.Gasesti alta preocupare, scrii si tu un mesaj, cauti o carte, citesti ambalajul de ciocolata, te uiti dupa veverite sau bursuci etc.
3.Iti zici ca persoana nu merita atentia dak te-a lasat atata sa astepti si devii agresiv caci tu esti om de maxima importanta

Un surplus de energie

Anticipez deseori faptul ca exista momente in viata cand suntem atat de plini de energie sau poate chiar prea plini incat nu mai stim ce sa facem cu acea energie.
Multi oameni ajung sa fie luati de un asa val mai ales cand inconstientul incepe a curge sau erupe. Momentele cand suntem prea plini de energie se datoreaza unor transformari in viata noastra care declanseaza deschiderea usii inconstientului.
In urma deschiderii acestei usi prea bruste valul napusteste si unii ajung sa se trezeasca chiar internati la Socola si sa-si imbolnaveasca si corpul.
Acest lucru nu reuseam sa l descriu pana nu demult in cuvinte pana de curand cand am citit cazul unui tanar ce mergea la terapeut vindecat sanatos si platea pe medic doar ca sa se cunoasca mai bine pe el, sa-si vizulizeze ceea ce vrea in viata, spre ce se indreapta si de unde vine. Descoperind multe lucruri frumoase in analiza psihicului sau a mers si a povestit unei fete la o intalnire frumoasele sale descoperiri cu un entuziasm si incantare fara margini. Fata la final ia urat la revedere si el si-a innecat corabiile. Uitase faptul ca unele lucruri trebuie povestite omului potrivit si la timpul potrivit ceea ce i-a pus piedica in dezvoltarea sa personala ajungand sa aiba regrete si traind intr-un dezechilibru pana ce avea sa constientizeze greseala sa facuta.
De aceea gasesc util ca comunicanirea cu ceilalti ne ajuta sa ne vedem mai bine pe noi din alte unghiuri si de cele mai multe ori este bine nu sa avem pe cineva ff apropiat noua care ne apreciaza doar ca e apropiat ci cineva care e analitic si e realist. Exista insa uneori cazuri cand valurile de energie vin din locuri nestiute, nu ca in cazurile tanarului respectiv. Uneori apar crize, alteori oamenii ajung sa stea impiedicati de acest lucru lunga vreme ajungand sa arunce la cos chiar proiecte mai importante de viata. Acum sunt curios de solutii ...unii pur si simplu constientizeaza asta si reusesc sa si regleze mecanic acel val de la gat parca spre burta..altii apeleaza la sport, masturbare, plans, aruncarea nervilor pe cineva, ascultarea unei melodii care sa scada frecventa, o alimentatie de post etc.

Fuga de imitatie

Ceea ce m-a frapat in contactul cu personalitati ca profesori ale facultatii de psihologie si filosofie este ca toata lumea vorbeste despre imitatie ca un factor ce ajuta la dezvoltarea personala si care e chiar benefic si da rezultate.
Insa exista o serie de oameni care vor sa fie altfel , sa fie diferiti decat noi cum ar fi cei care promoveaza emo si alte stiluri de genu. Nimeni nu vrea sa fie imitator , toti vor sa fie creatori.
Dar cum altfel poti fi creator decat incepand sa imiti o parte din realitate , domeniul cu care vrei sa jonglezi pana cand devii un rege al imitatiei si apoi din luarea in calcul a tuturor posibilitatilor din acea forma de realitate care inainte nu era forma urmand sa fii apoi cel care aduce noul.
Cei care sunt emo (emotivii ) subliniaza partea lor intunecata sau altfel zis ,, umbra " concept despre care vorbeste mai pe larg Jung. Ei incearca sa fie creatori prin abordarea unui nou stil de moda , sa sublinieze inconstientul dar fara nici un punct de sprijin , fara prea multa incercare. Zic asta pentru ca daca incerci sa scoti ceva din inconstient cat de marunt si ti dai seama de tine ce vrei de fapt automat capeti o satisfactie si nu mai esti depresiv (caracteristic celor emo ). Ori cum rezultatele intarzie sa apara incep sa cred ca cei cu moda emo isi adora perspectiva lor depresiva , abordand un stil usor agresiv de comportant , bruscat dar in acelasi timp foarte delicat. Ce treaba au miscarile bruste ( care vor sa reprezinte dorinta de rationalitate ) cu stilul delicat ? Sunt niste excese caci insasi miscarea emo este un exces . Insa a fi in miscarea emo prezinta si avantajul ca atunci cand te intalnesti cu un partener de sex opus emo crezi ca ai descoperit piatra filosofala .
,, Caci noi suntem asa de rari si dupa atata desert in sfarsit se vede cineva care ne recunoaste meritele. "
Insa daca e vb de o moda aparte asta nu e ceva grav ci partea aiurea e ca ar prezenta unele excese ori pe plan emotional , ori prin faptul ca sunt extrem de sensibili etc. Ori stim prea bine ca exista cai de modelare , corectare a sensibilitatii , de scapare de emotii intense si asa mai departe .
Fuga de rationalitate exista si va exista intotdeauna nu numai in cadrul emo ci in general in cazul oamenilor care vor sa fie altfel, care vor sa fie unici si care daca incerci sa le explici cat de unici sunt nu primesc nimic in traista pentru ca sunt prea ocupati cu distractiile.
Si apoi mai cred ca fiecare suntem un pic emo uneori, caci viata nu contine doar lapte si miere.

Fuga de suflet

E tarziu, ramurile au incetat sa mai infloreasca primvara iar noaptea se deshide in fata mea facanduma sa uit unde locuiesc, de parca nu as locui nicaieri si pretudindeni. Viata isi toarna in ale ei clepsidre din nou nisipul care avertizeaza ca timpul se scurge in oamenii muritori. Uneori nu mi place sa apelez la suflet pentru ca e ca un strigat mut pe care nu-l aude nimeni de aceea prefer sa-l ignor. De multa vreme fug de el, incercand sa mi ocup timpul cu ganduri. Chiar si prin mijloace de transport sau mai peste tot locul incerc sa port o casca in ureche, sa citesc o carte sau sa vorbesc cu cineva doar ca sa uit de suflet. El poate fi simtit foarte tarziu de cineva, nefiind separat de ganduri si de restul proceselor din viata mea. E o credinta noua ce se pare ca da roade si care prinde viata.
Uneori mai cred ca exista oameni care pot sa auda strigate mute si apoi daca aflu ca nu l-au auzit prefer sa incep sa spun critici la adresa lor. Daca nu ma plac macar sa i critic. Sa le arat ca am drumul meu si ca nu sunt interesat de ei,
sa fug de mine, sa mi creez pe parcursul vietii ce tot inainteaza zile
care sa se desfasoare constructiv. Chiar si prin scris fug de suflet, e o punte a mea interioara care se leaga cu lumea de afara, care incearca sa creeze poduri si sa repare poduri. Scrisul e un loc ca punct de sprijin nevazut de nimeni, ca o capcana pentru cei care cred ca ti-au darmat lumea despre care vorbeai intr un moment. E un taram secret pe care pot sari sa ma joc cu mintea in voie dezvoltandu-ma ca intr-o zi sa patrund in lumea reala pe o treapta mai sus pozitionata ca nivel si acolo odata ajuns sa pot uita pentru totdeauna de el, de suflet .
Fiecare cred ca fuge la fel ca mine de el, intr-o masura mai mica sau mai mare pentru ca fiecare ne dorim o viata fara lipsuri si tindem spre perfectiune pe care uneori ne place sa consideram ca am atins-o.

Ce-o fi ala existentialism ?

Sunt multe cuvinte care le aud in vocabularul altora şi nu stiu ce inseamna.
Astazi mi-a frapat atentia cuvantul ,, existentialism " care am inteles ca ar fi un curent filosofic des intalnit la Heidegger , Kierkegaard , Jean-Paul Sartre , Camus si altii. El pune in vedere posibilitatea omului de-a alege zilnic dintre ceva si altceva pentru construirea unui destin in functie de resursele existente.
Pune in vedere libertatatea noastra de alegere pe care o avem zilnic in fiecare milisecunda si despre faptul ca am uitat ca simpla optiune aparenta de a nu alege nimic nu exista. Chiar si cand nu alegem nimic am ales ceva si anume ca nu am ales nimic.
Din cate am inteles curentul mizeaza pe o varianta pragmatica, pe omul expus societii care trebuie sa se razboiasca atat cu el insusi cat si cu ceilalti pentru a-si duce la indeplinire destinul ( destinul care presupune tinte in viata ).
Existentialismul cuprinde imaginea omului care nu trebuie sa refuze adevarurile care se afla in viata sa oricat ar fi ele de dureroase pentru ca acestea nu vor face decat sa il impiedice sa-si duca tintele la bun sfarsit.
Cand mergi la razboi ( spre o tinta ) ai de ales intre mai multe variante :
- negi ceea ce vrei sa faci de la inceput ..adica pui capat visului pentru ca nu crezi in el
- fugi de el pentru ca te cutremura
- mizezi pe ceilalti
- mergi sa participi la batalie si sa-ti castigi teritoriu pe care sa-l aperi
Existentialismul vorbeste despre ( dar nu promoveaza ) sloganul ,, traieste clipa '' din a carui urmare a placerilor de scurta durata ajungem deseori sa platim cu varf si indesat uneori chiar ani la rand.